Autor: vulpitza
31.12.2008

A inceput un an nou. La multi ani!

Nu am scris de mult. Am fost de o lene crasa in timpul acestor sarbatori care tocmai s-au incheiat. De mult timp nu m-am mai odihnit asa bine.

Am inceput prin a face cateva treburi din vreme (cadouri, cumparaturi, o mica curatenie) si am terminat prin a nu-mi mai pasa asa mult. Poate doar de partea cu cadourile. Nu am mai gatit ca in alti ani, nu m-am mai muncit pentru o curatenie “perfecta” si m-am odihnit mai mult. Si a fost foarte bine.

Cand am avut invitati am facut repede ceva de mancare, am descoperit ca nu trebuie sa le faci pe toate inainte de 24 si ca se poate face ceva de mancare si pe 26 :-) Imi pare rau doar de un singur lucru: ca nu am avut timp sa termin bradul in ajun. Era asa, o traditie care imi placea… Dar promit ca anul viitor sa fac intai bradul si apoi restul

Cum spuneam am dormit enorm. Credeam la un moment dat ca o sa ma imbolnavesc de atata somn :-) A, si am vazut filme cat sa-mi ajunga un an intreg. Am citit si mi-am facut planuri. Anul trecut am facut o lista cu lucruri pe care vroiam sa le schimb in 2008. Acum am revizuit-o si am descoperit ca ma tinusem cam de 40-50% din ele. Mi s-a parut trist la inceput dar apoi am realizat ca in alti ani nu faceam aproape nimic. M-am multumit cu ce facusem si am trecut la planurile pentru 2009.

Deocamdata mi-am pus ordine in acte, multe acte (cred ca o sa ma ingrop in atatea). M-am dus la sport si am renuntat la zahar. Restul, zilele urmatoare.

Si in loc de “Multi ani traiasca”, un cantecel sa va aminteasa  de copilarie:

Autor: vulpitza
13.12.2008

“Se apropie Crăciunul, când orice părinte se gândeşte cu bucurie la cadourile pe care le va primi micuţul său şi orice copil îşi trece în revistă necuminţeniile de peste an sperând că Moşul va uita de ele. Pentru unii părinţi însă, peste Crăciun apasă tristeţea. Ei au de ales între cadouri şi plata terapiei pentru recuperarea unui copil cu autism. Ei speră că astfel, în anul următor, copiii lor se vor putea bucura de Craciun, de cadouri, de viaţă. Fiţi alături de aceşti părinţi şi de noi.

Împreună putem învinge autismul. www.invingemautismul.ro.

Vă puteţi alătura campaniei donând în conturile: RO82INGB0001008187938910 pentru lei şi RO31INGB0001008187930710 pentru euro deschise la ING Bank N.V. Amsterdam Sucursala Bucuresti – Unirii”.

Am aflat de acest site si aceasta campanie de la o buna prietena a carei colega are un baietel bolnav. M-a impresionat povestea ei si a celorlalti parinti care trec prin acelasi lucru. Sunt oameni care duc o batalie in fiecare zi, in fiecare secunda a vietii lor. Si mai ales, mi-am dat seama ca i se poate intampla fiecaruia dintre noi chiar daca totul pare prea departe de noi acum. Puteti citi povestea lui Toma aici.

Autor: vulpitza
11.12.2008

Am nimerit langa o superba spanioloaica, genul de femeie dupa care intorci capul fara sa vrei. Dupa aceasta parte muzicala care este si preferata mea nu si-a mai revenit. A plans tot concertul pana la sfarsit, chiar si cand atmosfera era destul de vesela.  Nu pot descrie in cuvinte aerul de la Hofburg. Pot doar sa va sfatuiesc sa nu ratati un concert in Viena, indiferent unde este.  Si pentru a simiti mai bine ce se intampla aveti doua mici parti din Dunarea albastra si Marsul lui Radetzky (Johann Strauss):

Dunarea albastra

Marsul lui Radetzky

  • 10035-viena-capitala-muzicii_dsc07285_thumb
  • 10072-viena-capitala-muzicii_dsc07501_thumb
  • 10073-viena-capitala-muzicii_dsc07511_thumb