Autor:
• Vineri, Mai 27th, 2011

L, prietena mea de la 13 ani de care va povesteam aici, a postat aseara pe facebook un filmulet fantastic despre 50 de oameni carora li s-a pus aceeasi intrebare: “care este cel mai mare regret al vietii tale?”.

Oamenii erau diferiti ca si cultura, statut social sau educatie. Si totusi raspunsurile lor te cutremura. De la “nu mi-am terminat studiile“, la “mi-am inselat prietena”, “nu am invatat sa conduc”, “ca nu am cu 10 sau 20 de ani mai putin”, “nu am calatorit destul”,  “nu am emigrat mai devreme” sau “nu mi-am trait viata bucurandu-ma de ea mai devreme“.

In seara aceasta mi-a dat tema de gandire. Nu ca as avea nevoie de prea mult timp, cred ca adevaratele regrete le purtam cu noi zi de zi si noapte de noapte.  Dar parca tot merita sa ma gandesc mai serios. Chiar si la cele mici. Poate le pot indrepta.

Puteti vedea aici toate raspunsurile:


Alte posturi

  • Cele 10 porunci
    Bianca, cea cu ganduri frumoase si cuvinte alese, mi-a pasat o noua leapsa. Una ...
  • La tara in Franta
    Simti natura, auzi vantul noaptea, pasarile dimineata si orice soapta a naturii....
  • Trecut si prezent
    In adolescenta am iubit-o pe Laura Pausini. Alaturi de alti cativa numarati pe d...

Category: Diverse | Etichete: , ,
Poti citi comentariile la acest post utilizand feed RSS 2.0. Comentarii si ping-uri inchise.

10 comentarii

  1. 1
    irina 

    Primul si cel mai mare regret pana acum este ca intr-o dupa-amiaza de mai am dormit, in loc sa ma duc s-o vad pe mamaia mea, pentru ultima data. Zilele astea sunt doi ani de atunci si eu tot ma mai gandesc la asta…

    Al doilea este ca nu am fost la Depeche Mode cand au venit in Romania. Cand am luat eu bilete nu au mai venit ei :)

    Si din pacate, cred ca voi ajunge si eu sa spun intr-o zi ca nu m-am bucurat de viata mai devreme, caci fiecare zi care trece este insotita de regretul ca se transforma in ani care trec nemilos…

  2. 2
    Bia 

    Cel mai mare regret al meu este ca nu pot spune NU atunci cand se impune si astfel ma trezesc in situatii imposibil de controlat. A nu se intelege ca sunt in acest fel ceva de genul YES MAN, ci paradoxal, daca nu poti spune nu, nu inseamna ca poti spune da :) )

    Apoi regret ca am lasat capul in jos de prea multe ori, ca nu am sarit la beregata cui a meritat si am inghitit cateva faze dure. Mi se trage de la faptul ca tati mereu mi-a zis: “i-ai de guler si fa-ti dreptate”, apoi dupa ce tati n-a mai fost, mami, total o alta fire mi-a zis “hei, noi nu mai avem pe nimeni, vezi-ti de nasul tau, nu mai fii asa mare in gura, fii buna si iarta tot”. Ea îmi vroaia si imi vrea numai binele, dar in timp am constatat ca atitudinea dobanadita dupa disparitia lui tati, mi-a daunat, chiar daca nu am urmat-o intocmai. Astfel ca, am inceput sa o schimb eu pe mami si ii zic: “nu e bine asa cum zici, tre sa-i iei de guler” :) )

    Si mai regret faptul că n-am destul curaj sa-mi urmez visele, tot zic ca mai este vreme, dar stiu ca de fapt pierd vremea :(

    Si mai sunt cateva regrete de ordin mult prea interior…

  3. 3
    vulpitza 

    Bineeeee, daca finele minunate au deschis cutia Pandorei eu nu pot acum sa ma dau la fund:

    1. Regret, ca si Irina, ca atunci cand bunica mea a fost in spital, nu am stiut si nici nu am facut tot posibilul sa merg la ea, sa vad de ce e acolo, cum este. Pana m-am trezit eu, era prea tarziu. Si a mai fost si o ninsoare imensa in acea iarna de nu am putut ajunge la inmormantare.
    2. Al doilea regret este ca in anumite momente dificile ale vietii nu am stiut sa gestionez o anumita situatie si m-am departat sufleteste de o persoana apropiata mie.

  4. 4
    Iris 

    Cel mai mare regret al meu de pana acum este faptul ca nu mi-am petrecut mai mult timp cu tata, ca n-am fost mai rabdatoare cu el si mai ales ca in urma unei certe n-am vorbit cu el aproape 2 luni…Ce pacat, atatea lucruri am fi putut face in timpul ala, atatea am fi avut sa ne spunem…

  5. 5
    RomanianHobo 

    Azi sint intr-o dispozitie optimista, in care imi vine sa zic ca nu am regrete, ca prefer sa ma uit inainte, sa-mi zic ca inca mai am timp, ca inca mai am oameni dragi mie pe care pot sa incerc sa ii fac fericiti, ca viata pina acum a fost darnica!

    Singurul regret pe care il am azi e ca ai mei nu m-au dat la pian cind le-a sugerat educatoarea chestia asta, acum 28 de ani! Si ca intilnirea mea cu muzica clasica s-a produs prea tirziu… Dar am planuri mari pentru fi-miu!:))

  6. 6
    Livia 

    Hm! O rectificare: cand ne-am imprietenit noi, tu aveai 12 ani, eu aveam 13 :-) Eu eram in clasa a VII-a, tu a VI-a, corect?

  7. 7
    vulpitza 

    @Iris: ce treaba nasoala. Iti dai seama ca multa lume are regrete mari cand este vorba de oameni dragi noua.
    @M: Astept ca in toamna aceasta sa incepi lectiile si anul viitor sa vin intr-o vizita scurta, tot intr-o toamna cu frunze galbene si tu sa-mi canti o bucata muzicala draga. Si regretul sa fie mai mic.
    @Livia: Ai dreptate. Vai, cat de mici eram si cat timp a trecut…

  8. 8
    Livia 

    Foarte frumos era :-) Aveam noi si coltul nostru :-) ))))

  9. 9
    vulpitza 

    Da, am trecut acum vreun pe acolo. Eram intr-un taxi si m-a apucat zambetul din senin :) .

  10. 10
    Cami 

    Regret ca nu m-am gandit mai bine atunci cand am ales ce facultate sa fac. Pana la urma n-a mai contat atat de tare, am ajuns sa lucrez intr-un domeniu conex care imi place mult. Dar daca nu aveam norocul asta, nu stiu ce ma faceam…