Autor:
• Duminică, Martie 27th, 2011

In perioada 18-21 martie a avut loc cel mai mare targ de carte din Franta si m-am bucurat enorm ca sunt prin preajma. Pentru ca imi doream mult sa vad la ce nivel este organizata aceasta manifestare si pentru ca auzisem de Centenarul Cioran cu ceva timp in urma. Urmau sa fie organizate trei zile de manifestari cu ocazia implinirii a 100 de ani de la nasterea lui Emil Cioran. Si cum il iubesc pe domnul cu pricina inca de la 16 ani, nu puteam rata prilejul de a vedea ce se intampla. Mai ales ca acum 3 ani, intr-o vizita la Paris cu ocazia unei aniversari, i-am cautat mormantul in cimitirul Montparnasse vreme de aproape o ora.

Salonul de Carte de la Paris a fost cea mai frumoasa manifestare dedicata culturii pe care am vazut-o pana acum. Nu as putea sa descriu in cuvinte atmosfera de acolo, cred ca cel mai mult mi-a placut abundenta de vizitatori, daca ma gandesc bine.  Da, eu am fost intr-o vineri pe la pranz si lumea era buluc la targ. Batrani multi (batranii in Franta avand cei mai multi bani), profesori cu elevi, oameni cu copii si multi adolescenti. Si oferta foarte bogata, cred ca am vazut acolo standuri ale tuturor marile tari. Standuri frumoase, generoase si impodobite peste tot cu lampi rosii. Ce mi-a mai placut? Multe lansari de carte, multi scriitori veniti sa dea autografe, o abundenta de spatii pentru cafea si mancare si organizare impecabila. Citisem inainte pe site cat costa biletul de intrare dar si faptul ca multe categorii beneficiau de reduceri substantiale sau gratuitati. Totul ca oamenii sa aiba acces la cultura.

dsc04030-small

Standul Romaniei chiar m-a impresionat. Auzisem de-a lungul timpului multe lucruri negative la adresa Institutului Cultural Roman si a presedintelui sau si cred ca am plecat cu o preconceptie. Ca se vor toca bani multi si nimic folositor nu va iesi. In realitate totul a fost foarte bine. Standul Romaniei era marisor si cu oameni dornici sa te ajute. Si cu o oferta bogata in carti. Nu mai spun de Cioran, parca el era gazda care intampina vizitatorii la acele manifestari multiple, dadea mana cu personalitati care vorbeau despre opera lui, opera care trona pe vreo doua mese mari. Carti in romana si franceza. Mi-a sarit inima de bucurie cand am vazut francezi care ii cumparau cartile, parca luau ceva ce imi apartinea mie. Imi venea sa ma duc la ei sa le spun ca este de-al meu, ca sunt romanca ca si el, ca i-am citit cartile, ca l-am descoperit in adolescenta si mi-a placut, ca i-am cautat casa memoriala la Rasinari si mormantul in Paris, ca stiu ca a locuit pe Rue d`Odeon la numarul 21, intr-o mansarda.  Ca acolo a scris pagini memorabile si ca obisnuia sa isi bea cafeaua la Cafe de Flore, pe bulevardul Saint Germain. Ma simteam mandra ca a fost roman. Plus ca existau multe afise mari si mici in care se promova centenarul. Si mult timp dupa targ m-am gandit ce titlu frumos au gasit pentru acesta aniversare, “CIORAN: LE PESSIMISME JUBILATOIRE” (Cioran, pesimistul triumfator). Poate merita sa le trimit un mail de felicitare.

Ce am mai vazut acolo? Jurnalul Oanei Pellea, Eugenia Voda si Profesionistii ei, cartea lui Mihai Barbu (“Vand kilometri”) si volume ale lui Steinhardt si Valeriu Anania. Da, mi-a placut mult la Salonul de Carte si sigur imi voi aminti cu drag de aceasta zi.


Alte posturi

  • Recomandarea saptamanii
    Vine astazi de la  M. Puteti citi aici ce au insemnat ultimii 10 ani in Franta p...
  • Loc ascuns in Bucuresti
    Am ajuns in week-end intr-un loc care parea desprins dintr-un oras medieval mai ...
  • Mi-e dor de mine
    Cand aveam 16 ani si stateam pana dimineata sa citesc cate o carte care era abso...

Category: Paris
Poti citi comentariile la acest post utilizand feed RSS 2.0. Comentarii si ping-uri inchise.

Un comentariu

  1. 1
    Bia 

    Ah… cât de frumos, cât mi-aș dori să particip la o astfel de manifestare culturală la Paris. Cât de norocoasă ești că ai aflat de el și că ai fost acolo. E minunat! Eu ador “târgurile de cărți”, aici nu seamănă nimic cu un târg, dar această imensă librărie a lumii m-ar fi bucurat nespus…

    Mulțumesc, draga mea, pentru această postare :*