Autor:
• Marţi, Martie 15th, 2011

Trei am vizitat pana acum si fiecare cu alta poveste, alt aspect si alta traire.

Prima pe care am vazut-o este si cea mai cunoscuta. Se numeste Biserica Ortodoxa Romana “Sfintii Arhangheli Mihail, Gavriil si Rafail” si este situata chiar in inima Parisului, pe strada Jean de Beauvais, in Cartierul Latin.

Este cunoscuta din doua motive: pentru ca este foarte veche (dateaza din 1379 si in prezent este declarata monument istoric) si pentru ca aici slujesc acum preoti de inalta tinuta, doi dintre ei fiind:  Parintele Constantin Tarziu si Iulian Nistea.  Preotii de la aceasta biserica slujesc benevol, fiecare are si o meserie din care se intretine.  De-a lungul timpului aceasta biserica a fost o a doua casa pentru romanii din Paris si un fel de ambasada pentru toti cei ce aveau nevoie.

I-au trecut pragul mari personalitati romanesti: Mircea Eliade, Eugene Ionesco sau Emil Cioran.  Parca si acum simti acea perioada infloritoare pentru cultura romaneasca mai ales ca sunt destule  inscriptii la intrare care amintesc de ea.  Gasesti multa lume duminica iar  de sarbatori se umple toata strada de romani. Langa biserica este chiar si o statuie a lui Eminescu, asta facand ca toata zona sa para o mica Romanie.

A doua biserica pe care am vazut-o este Parohia “Sfânta Parascheva şi Sfânta Genoveva” care isi are sediul intr-o cripta a Bisericii Saint Sulpice. Desi nu o gasesti foarte usor, atmosfera pe care o simti inca de la intrare te face sa uiti cat ai cautat-o. De ce nu o gasesti usor? Desi Biserica Saint Sulpice este mare si are chiar statie de metrou langa ea, nu am reusit sa gasesc numarul la care era cripta romanesca. Dupa cateva ocoale ale imensului lacas m-a ajutat o doamna care asista la slujba catolica de alaturi. Cand intri nu prea iti inchipui ca acolo activeaza o biserica mai ales ca am nimerit si intr-un moment de rugaciune in limba franceza. Nu intelegeam de ce totul pare ortodox si romanesc si numai limba nu se potrivea. Aveam sa aflu curand ca acolo totul se slujeste in limba romana si franceza.  Mi s-a parut un gest frumos, onest si un mare respect pentru poporul francez.

Aici este cumva biserica tinerilor. Sunt multi si parca toti au copii. Este o atmosfera frumoasa, lumea ii lasa sa umble peste tot, se joaca, alearga, au cumparate chiar niste mici scaunele pe care se aseaza. Toate de culoare rosie si cei mici le tot invart peste tot. Am gasit aici o mare toleranta si un respect pentru toti participantii din biserica.

Ultima pe care am vazut-o este una speciala. Si ca aspect si ca locatie. Este Biserica Soborul Maicii Domnului si Sfantul Ilie din Limours si este o mica asezare bisericeasca in stil maramuresan. Nu are cum sa nu-ti placa mai ales ca are parte de un cadru de vis. Am trecut rapid prin orasul Limours dar mi-am propus sa revin sa-l vad pe indelete. Am asistat aici la un botez si nu am apucat sa admir decat  pe interior biserica.


Alte posturi


Poti citi comentariile la acest post utilizand feed RSS 2.0. Comentarii si ping-uri inchise.

Comentarii inchise.