Nu fac parte din categoria oamenilor care cred ca Romania este buricul lumii, ca tot ce are este cel mai bun, mai frumos si mai smecher.
Nu cred in mitul conform caruia avem un invatamant super bun, nu este adevarat. Este de ajuns sa te informezi un pic si vei afla ca suntem inapoiati rau de tot, mai ales in ultimii ani. Universitatile din Vest ne bat la absolut orice.
Nu cred ca numai aici sunt oameni de calitate sau ospitalieri. Mai ales in ultimii ani cand suntem invadati parca mai mult decat oricand de oameni de o factura extrem de indoielnica.
Dar cum e Parisul? Sunt de prea putina vreme aici ca sa-mi fac o impresie bazata pe multe “studii” personale si precizez ca sunt doar cateva ganduri dupa numai trei saptamani.
1. Parisul este capitala cosmeticelor. Asa este, ma simt aici ca pestele in apa: magazine intregi, toate marcile din lume, cele mai bune fonduri de ten, parfumuri si creme. Si toate la niste preturi de nu-ti mai vine sa le cumperi deloc din Romania. Dar ce folos? Se pare ca aici le folosesc numai turistii sau clasa de foarte sus. Stiti cum e ca oamenii sa nu miroasa a parfum? Sau si mai rau: sa miroasa urat, a transpiratie? Nu generalizez, clar ca nu sunt toti asa. Dar foarte multi. Este adevarat ca eu circul mult aici cu RER-ul si nu cu masina. Nu stiu cum sunt cei din clasa de sus. Dar oricum, in Romania mi se intampla mult mai rar sa simt asa mirosuri. Sau daca le simt, sunt de la muncitori, oameni care din greu trudesc pana seara si nu au conditii de spalat la locul de munca. Si, pe langa acestia, sunt totusi oameni care miros frumos. Eu circul in Bucuresti cu mijloacele de transport in comun. De foarte multe ori lungesc nasul pentru a adulmeca un parfum nou sau pentru a mirosi din departare esenta mea favorita. Aici nu se intampla asta.
2. Ce facem cand nu avem timp acasa sa ne machiem? Bunele maniere spun ca este foarte urat pentru o doamna sa-si retuseze machiajul in public. Trebuie sa ne scuzam, sa mergem la toaleta si sa ne pudram nasul 
. In Paris timpul este foarte pretios din ce vad. Nu isi retuseaza femeile machiajul. Nu, aici ele si-l fac in RER sau in metrou. Si cand zic machiaj ma refer la tot tacamul, nu numai la un ruj aruncat rapid pe buze pentru ca intarziem la birou. Acum doua zile am “admirat” in fata mea o tinerica care si-a dat cu fond de ten, pudra, dermatogarf si rimel. Pana la destinatie era o alta persoana . Sa va spun ca am auzit povesti cu unghii taiate cu unghiera in metrou ?
3. La Paris vin toate fetele frumoase. Cred ca asa e, dar nu s-au perindat pana acum prin calea mea . Nu stau in cea mai buna zona a Parisului dar m-am plimbat prin centru. De la Opera la Tuilleries, de pe Champs Elysee pana la celebra cafenea Laudree, de la Neuilly sur Sene pana pe Saint Germain. Cred ca singurele femei dupa care am intors capul au fost cele de culoare. Si nu glumesc deloc. Sunt un adevarat spectacol pentru ochi. Sunt pline de culoare si se par cele mai machiate persoane din Paris. Sunt elegante si chiar miros frumos. Cred ca pentru celelalte explicatia sta in naturalete. Asa de mult cred in faptul ca totul trebuie sa fie natural, incat nu mai acorda nicio importanta aspectului fizic. In schimb, multe doamne trecute de cea de-a doua tinerete sunt elegante. Nu si cele foarte tinere. In Bucuresti doar sa mergi cu capul in pamant si sa nu vezi ce te inconjoara. Eu vad des fete imbracate elegant sau fete care arata fantastic, chiar daca nu au inca un stil bine format.
Dar pariziencele au niste genti superbe si niste pantofi de toata admiratia
Promit sa vin data viitoare si cu lucrurile bune care sigur le intrec pe celelalte!
Frantuzoaicele la fel ca italiencele nu sunt frumoase dar sunt aranjate si puse la punct, mai ales cele trecute 40 de ani
Asta am observat eu…