Am ajuns de 5 zile in Paris si m-am acomodat extrem de repede. Lucruri bune vad la tot pasul, cam la fel ca in orice tara europeana. Nu are rost sa va zapacesc cu transportul de aici, cu masinile, cu trotuarele care chiar exista sau alte lucruri care tin de normalitate. Este de ajuns doar sa va spun ca toate exista.
Ce mi-a placut insa foarte mult este atitudinea oamenilor fata de batrani. In primul rand, se vede ca au parte de bani multi. Nu mi s-a parut ca fac economie si nu i-am vazut salivand in fata vitrinelor cu delicatese.
In al doilea rand, sunt extrem de respectati peste tot: in magazine, pe strada, la cumparaturi. Si mai ales in mjloacele de transport. Li se ofera locul imediat ce sunt observati. Ce m-a frapat in cea de-a doua zi aici, a fost atitudinea unui sofer de autobuz. Mergeam spre Carrefour, stateam si ne uitam pe geam. La un moment dat observam ca nu mai pleca autobuzul din statie. Ne uitam in fata si nu zarim niciun semafor. Vedem in secunda urmatoare ca soferul nu a pornit pana cand nu s-a asezat pe scaun o batrana care de-abia se urcase. A asteptat sa se urce incet si sa ajunga la fel de incet pe un scaun. In zilele ce au urmat ne-am convins ca nu a fost o intamplare.
Mi-am propus la plecare sa nu fac comparatii pentru ca pur si simplu nu se poate asa ceva. Nu avem ce compara si uscaturi sunt peste tot. Si totusi, ati vazut vreodata tristetea din ochii unui batran in fata unei vitrine cu carne?
mi-au dat lacrimile la intrebarea din final!
da, asa cum spunea un alt blogger, in Romania batranii sunt batjocoriti!
cei din Franta, Germania etc se bucura de batranete, fac croaziere si vacante in Grecia, cei din Romania se agata de medicamente si poate o paine…