In Romania este criza si ea este simtita peste tot. Nu mai este un secret pentru nimeni, oamenii isi pierd slujbele, unii bonurile de masa, altii parte din salariu. Se vorbeste despre asta in parcuri, metrou, statii de autobuz. Ne-am saturat toti de ceea ce se intampla si parca suntem din ce in ce mai tristi. Si avem motive.
Astazi am iesit la o plimbare prin orasul parca gol, asa cum este duminica. M-a surprins sa vad ca totusi oamenii au iesit din case, se plimbau prin parcuri, foarte multi cu bicicletele care se dau gratuit in Kiseleff sau Herastrau iar altii cu rolele. Era o placere sa-i vezi bucurandu-se de natura.
La Muzeul Satului era ca la mare, nu mi-a venit sa cred. De vineri incepuse Targul de Sfintii Apostoli Petru si Pavel si lumea daduse iama. Se vedea ca nu mai sunt bani de cumparaturi, se luau covrigi, turta dulce sau cate un pahar de braga. Dar se bucurau de spectacolul de muzica populara, de iarba verde si de un spatiu decent de odihna. Nu stiu cine este directoarea Muzeului, dar de cativa ani aici se vad schimbari extraordinare. Curatenie, evenimente care au loc periodic, toalete amenajate si parca un strop de civilizatie. Da, Muzeul Satului este un loc din Bucuresti de aratat turistilor.
Sa nu uit, va recomand postul acesta despre Sighisoara al prietenei mele. Este frumos, trist si foarte bine scris.
