Imi plac diminetile. Mi-au placut mereu, inca din adolescenta. Imi place sa ma trezesc dimineata devreme (desi ador somnul), sa-mi beau cafeaua si sa plec in oras. Bucurestiul vibreaza altfel intre orele 7-10. Preferata mea este ziua de sambata, este mai liniste, nu atatea masini pe strada si multa lume iesita doar sa se relaxeze sau la cumparaturi.
Astazi am avut un inceput frumos. Dupa o zi nu prea vesela ieri, azi am decis sa schimb macazul. Am plecat de la ora 8 si am admirat oamenii care mergeau la birou. Pe b-dul Unirii era liniste, tarabe cu ziare, oameni cu cafeaua in mana si un soare care isi arata coltii. Destul de racoare dar fara sa fie frig. Am decis sa profit de faptul ca aveam 15 minute avans si am mers pe jos pana la Casa Poporului unde eram programata la niste analize. Le-am facut repede, am primit un telefon de la Miruna cu care am dezbatut probleme existentiale (copii, cafele, doruri si cunostinte comune) si mi-a mai trecut apoi un pic entuziasmul cand am ajuns in Carrefour-ul din spatele magazinului Unirea. Am incercat sa ignor mizeria de acolo precum si putinele case deschise pentru cata lumea era la acea ora. Azi trebuie sa-mi mentin buna dispozitie, fac alte analize maine si nu am voie sa manac nimic inca se aseara. Asa ca, incerc sa fac alte lucruri interesante. Voua va plac diminetile?
